Lansarea volumului a avut loc în cadrul celei de-a II-a Conferințe internaționale Translation Times, organizată de Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova în parteneriat cu Romanian Society of English and American Studies (RSEAS) și cu European Society for the Study of English (ESSE), 8-9 decembrie 2022 (online), https://litere.ucv.ro/litere/sites/default/files/litere/Cercetare/Colocvii/conference_programme_and_links_translation_times_2022.pdf
LANSAREA VOLUMULUI II – O istorie a traducerilor în limba română din secolul al XX-lea. Domenii literare și non-literare. București: Editura Academiei Române, ISBN 978-973-27-3693-7
Lansarea, în premieră, a fost făcută de Prof. univ. dr. hab. Cecilia Mihaela POPESCU, Prodecan responsabil cu cercetarea științifică, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova.
Volumul II continuă și completează firesc volumul I publicat în 2021 sub egida aceleiași prestigioase edituri, în deplină concordanță cu obiectivele proiectului de anvergură și de pionierat cu același nume, implementat de Prof. univ. dr. Muguraș CONSTANTINESCU și Prof. univ. dr. Rodica NAGY de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Volumul II ITLR este coordonat de profesorii univ. Muguraș CONSTANTINESCU (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), Daniel DEJICA (Universitatea Politehnica Timișoara), Titela VÎLCEANU (Universitatea din Craiova) și Rodica Nagy (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava). Volumul, care impresionează din punct de vedere cantitativ și calitativ, cuprinde 12 capitole, cumulând 2116 pagini și articulând coerent și armonios contribuțiile semnificative a 200 de autori din universități din țară și din străinătate (Republica Moldova, Grecia și Ucraina). Indicele de edituri și colecţii, de traducători, de autori traduși, de ilustratori și de adaptori intersemiotici (teatru, radiofonic, disc) vin să orienteze lectura într-un act de sistematizare și de reperaj facil.
Sunt investigate nu doar panoramic (într-un inventar cvasicomplet), ci și în profunzime traducerile în limba română din domeniile literare și non-literare, din spațiul european (din limbi de circulație internațională cum ar fi limba engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană, rusă; din limbi mai puțin răspândite, cum ar fi limbile scandinave – daneză, finlandeză, islandeză, norvegiană, suedeză, alte limbi slave – bulgară, cehă, croată, polonă, sârbă, ucrainiană, limba turcă, limba maghiară, neogreaca, limbi clasice – latina) și din spațiul non-european (limbi asiatice – japoneză, chineză, coreeană). Sunt prezente și prezentate traduceri nu doar din domenii consacrate, canonice – amintim aici domenii literare precum proza ficțională și proza nonficțională – în special literatura (auto)biografică, eseistica, corespondența etc. -, ci și domenii de graniță – literatura de anticipație, literatura de călătorie și de reportaj, literatura detectivistică și de spionaj, literatura pentru copii, literatura exilului, literatura alternativă etc. Domeniile traducerii specializate cuprind întreaga gamă a sferei ocupaționale, de la zona tehnico-științifică la cea artistică și religioasă, incluzând aici și subtipurile emergente ale audiovizualului.
Despre „O istorie a traducerilor în limba română” la întâlnirea membrilor Uniunii Scriitorilor- Filiala Iași
În pragul primului Salon al Scriitorilor, prilej de-acum lunar de întâlnire a membrilor Filialei Iași, poetul Cassian Maria Spiridon i-a anunțat tema – Eminescu, cu Theodor Codreanu invitat, și Unirea Principatelor, actul de naștere al României modern, „o patrie mamă” în jurul căreia au avut unde să se lipească celelalte pământuri românești – , anunțându-l și pe următorul, din februarie, cu Dragobetele, Femeia și Iubirea protagoniști. De asemenea, vor fi semnalate constant Cărțile Săptămânii, Biblioteca Filialei depășind 3000 de titluri. Adică o intensificare a vizibilității Filialei, cu atât mai mult cu cât în 2024 va sărbători 75 de ani de existență.
Lansarea de cărți anunțată de program a început cu poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, care a vorbit despre cartea Elenei-Brândușa Steiciuc, „Pe fibra textului, 50 de lecturi complice”, „un volum al unui cititor de largă respirație și al unui critic literar serios”, și a propus oaspeților să vină, ei și colegii lor ieșeni, mai des la Suceava cu lansarea noilor lor cărți. Elena-Brândușa Steiciuc și-a exprimat gratitudinea față de Sorin Avram și de „Jupânul” care i-au propus și găzduit rubrica din care s-a alcătuit această carte, următoarea, de același gen, aflându-se „pe țeavă”. După care a prezentat o cronică din aceasta, dedicată recentului volum de versuri al lui Alexandru Ovidiu Vintilă, „Iglu”, înălțat nu din 32 de blocuri de gheață, ci „din poeme prin care circulă energii pozitive, care îți încălzesc sufletul”.
În continuare, moderatorul întâlnirii, istoricul și criticul literar Mircea A. Diaconu, președintele Reprezentanței Suceava, a focalizat atenția participanților asupra unui „proiect monumental, o istorie excepțională; ideea îi aparține colegei mele, Muguraș Constantinescu; proiectul, de durată, a beneficiat de susținerea Universității”. Istoricul, traductologul, traducătoarea și eseista Muguraș Constantinescu a prezentat structura celor trei volume ale acestei „cărți extraordinare” (Cassian Maria Spiridon) – „O istorie a traducerilor în limba română” (ITLR). Și pe vertical, și pe orizontală, deschiderea acestei lucrări este într-adevăr impresionantă, pornind din secolul XX spre secolul XVI, dinspre Europa spre lumea întreagă, dinspre genurile literare spre domeniile umaniste și spre traducerea științifică și traducerea tehnică, de la specialiști ai traducerii din universitățile din România spre numeroși colaboratori din alte țări. O lucrare singulară în Istoria Cărții din România, cu un editor pe măsură, Editura Academiei Române, apreciată drept monumentală de către Cassian Maria Spiridon. Lucrare care, apărută în 2021, cu primul volum consacrat secolului XX, a înregistrat deja ecouri, aprecieri pozitive și peste hotare (în Franța, Italia, Belgia, Canada, Brazilia, Spania). „O rețea! Un labirint!, a spus și Mircea A. Diaconu. Dumneavoastră îl controlați și îl construiți!”, i s-a adresat lui Muguraș Constantinescu, meditând asupra timpului susținut de astfel de lucrări, cu marginea devenită centru și centrul – margine. Și alte intervenții au mărit interesul întâlnirii, a lui Alexandru Ovidiu Vintilă despre suprarealism, a lui Marius Chelaru despre traducere.
Extras din articolul
„O întâlnire a scriitorilor din Filiala Iași” de Doina Cernica, Crai nou, 2 februarie 2023
Recente apariții semnate de doamna prof. dr. habilitat Rodica Frențiu
Recente apariții semnate de doamna prof. dr. habilitat Rodica Frențiu, directoarea a Centrului de Studii Japoneze de la UBB-Cluj-Napoca și autoare în O istorie a traducerilor în limba română, secolele XVI-XX.
Recenzie ITLR vol. I – Revista de Letras – Centro de Humanidades, Universidade Federal do Ceará/UFC – Fortaleza-CE – Brazilia
Recenzie ITLR vol. I – Revista de Letras – Centro de Humanidades, Universidade Federal do Ceará/UFC – Fortaleza-CE – Brazilia
ITLR la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere din Iași
Sâmbătă, 21 octombrie a.c., în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere -FILIT din Iași, aflat la a XI-a ediție, a avut loc o întâlnire profesională pe tema „Literatura și traducătorii în fața provocărilor lumii contemporane”. La această interesantă dezbatere au participat traducători de literatură română din Spania, Croația, Republica Cehă, Germania, Regatul Unit, Belgia, Italia, Franța, România.
Moderatoare a acestei întâlniri internaționale a traducătorilor a fost Monica Joița, ministru-consilier la Arhivele Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, care coordonează, în prezent, organizarea edițiilor FILIT.
În cadrul acestei dezbateri internaționale despre traduceri și traducători, prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului „O istorie a traducerilor în limba română, secolele XVI-XX”, a prezentat volumele I și II din acest proiect, unic în România, și unul dintre puținele de acest profil din Europa. Dumneaei a vorbit succint despre munca celor 200 de cercetători în cadrul proiectului, coordonat împreună cu cercetători de la universitățile timișorene și craiovene, care, convinși de necesitatea și utilitatea acestei cercetări, au lucrat și lucrează benevol la proiectul ITLR. Reamintim faptul că două volume au apărut deja la Editura Academiei Române, iar al treilea este în curs de finalizare.
Proiectul, apreciat de Monica Joița drept unul de „cea mai înaltă calitate și utilitate științifică”, solicitând un „uriaș și complex volum de muncă”, având ca temă „un subiect fascinant, cu mare relevanță pentru o cultură, pentru o civilizație”, a provocat interesul participanților, care au formulat întrebări despre ITLR, despre comunicarea la nivelul echipei, legătura cu editura, fiind interesați să demareze un proiect similar în țara lor. Mai mult, ei au solicitat, ca posibil model, versiunea electronică a volumelor ITLR deja apărute și, cu siguranță, acest gest colegial va fi realizat în curând, cu atât mai mult cu cât traducătorii din spațiile culturale amintite doresc sa facă mai cunoscută utilitatea proiectului ITLR, ca instrument de lucru pentru istoricul traducerilor, pentru traducător, pentru traductolog și pentru toți cei interesați de traduceri și de contribuția lor la dezvoltarea și împlinirea unui culturi.
Toate acestea anunță deja participarea unei echipe sucevene la viitoarea ediție FILIT, noi relații și colaborări între traducătorii și traductologii din USV și cei din instituțiile străine similare și formarea de noi traducători dintre studenții suceveni, care urmează masteratul de traduceri, unul dintre primele din țară în acest domeniu.